Supervizarea lucrarilor

1. Reglementarile tehnice in constructii – se stabilesc prin regulamente si proceduri care au ca obiect conceptia, calculul, alcatuirea, executia si exploatarea constructiilor.
2. Calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor se certifica de catre producator. Nu se folosesc produse fara certificarea calitatii.
3. Agrementele tehnice pentru noi produse si procedee care stabilesc aptitudinea de utilizare, conditiile de fabricatie, de transport, de depozitare, de punere in opera si de intretinere a lor.
4. Verificarea proiectelor, a executiei lucrarilor si expertizarea proiectelor si a constructiilor.
   Proiectele se verifica obligatoriu de catre specialisti verificatori de proiecte atestati (altii decat cei ce au elaborat proiectul).
5. Conducerea si asigurarea calitatii in constructii constituie o obligatie ce revine tuturor factorilor ce participa la conceperea, realizarea si exploatarea constructiilor si se materializeaza intr-un sistem propriu fiecarui factor.
6. Autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in constructii se fac conform prevederilor legale.
7. Activitatea metrologica in constructii urmareste asigurarea, etalonarea, verificarea si mentinerea in stare de functionare a mijloacelor de masurare si control necesare.
8. Receptia constructiilor urmareste certificarea realizarii acestora conform cu documentatia de executie si cu cartea tehnica a constructiei in care se inscriu date referitoare la realizarea si exploatarea constructiei.
9. Comportarea in exploatare si interventiile in timp se inscriu in cartea tehnica. Interventiile (reconstruire, consolidare, transformare, extindere, reparatii) se fac numai pe baza unui proiect avizat de proiectantul initial al cladirii sau de un expert tehnic avizat.
10. Postutilizarea constructiilor se refera la activitatile de dezafectare, demontare si demolare a constructiilor, de reconditionare si de refolosire a elementelor si produselor recuperabile, precum si de reciclare a deseurilor cu asigurarea protectiei mediului potrivit legii.
11. Controlul de stat al calitatii in constructii se exercita de catre ‘Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului’ care urmareste aplicarea unitara a prevederilor legale privind calitatea constructiilor la nivelul intregii tari.

Planificarea calitatii consta in identificarea standardelor de calitate relevante pentru proiect si stabilirea modalitatilor de a le satisface.

A. Surse de informatii:

Politica in domeniul calitatii –  aceasta consta in ansamblul intentiilor unei organizatii referitoare la calitate, asa cum sunt ele exprimate de catre managementul de varf al acesteia. In cazul in care organizatia care realizeaza proiectul nu are o politica in domeniul calitatii sau la realizarea proiectului urmeaza sa fie implicate mai multe organizatii (ceea ce reprezinta regula in domeniul constructiilor), echipa manageriala a proiectului (care include reprezentanti ai stakeholderilor proiectului) trebuie sa conceapa o politica a calitatii pentru proiectul respectiv.

Scopul proiectului si descrierea produsului –  acestea includ documentatia tehnico-economica (contracte, proiectul, detalii de executie, specificatiile tehnice, caietul de sarcini etc.).

Standarde si legislatie aplicabile – se includ prevederile legislatiei nationale si internationale (pentru proiectele de acest tip) referitoare la proiect.

B. Metode utilizate in planificarea calitatii

Analize cost/beneficiu – principalul beneficiu al respectarii specificatiilor privind calitatea consta in diminuarea volumului si valorii lucrarilor care trebuie refacute, ceea ce inseamna o crestere a productivitatii, a satisfactiei stakeholderilor si diminuarea costurilor. Principalul cost al respectarii specificatiilor privind calitatea este cel ocazionat de activitatile de management al calitatii proiectului. Desigur, pentru ca o anumita masura privind calitatea sa fie considerata acceptabila trebuie ca beneficiile pe care le genereaza sa depaseasca costurile.

Analize comparative – se compara practicile curente sau planificate cu cele din alte proiecte similare pentru a se genera idei de perfectionare si pentru a avea un standard fata de care sa se evalueze performantele.

Diagrame de flux –  se pot utiliza diagrame cauza-efect  care ilustreaza modul in care diferite cauze si subcauze se relationeaza pentru a produce un anumit efect, si diagrame de proces sau de sistem, care arata modul in care se relationeaza diferitele elemente ale unui sistem. Diagramele de flux pot ajuta echipa de proiect sa anticipeze unde si cand pot aparea probleme referitoare la calitate si pe aceasta baza sa identifice modalitati de a le preveni sau rezolva.

Experimente si simulari – acestea se pot utiliza pentru a identifica impactul pe care il au anumite variabile asupra proceselor si produsului proiectului.

C. Rezultatele planificarii proiectului

Planul de management al calitatii – acesta descrie modul in care echipa de proiect va operationaliza politica sa in domeniul calitatii, obiectivele, structurile, responsabilitatile, procedurile, procesele si resursele necesare pentru implementarea managementului calitatii (controlul calitatii, asigurarea calitatii, imbunatatirea calitatii). Acest plan se poate concretiza in urmatoarele documente:

• manualul calitatii,
• procedurile de asigurare a calitatii si planul de control al calitatii,
• verificari si incercari

Definitii operationale – acestea descriu, in termeni foarte specifici, elementele–de proces sau produs – ale proiectului si modul in care acestea sunt masurate in procesul de control al calitatii.

Liste de control – acestea sunt utilizate pentru a verifica daca un set obligatoriu de pasi a fost respectat si realizat.

Asigurarea calitatii consta in evaluarea pe baze regulate a performantelor inregistrate in realizarea proiectului pentru asigurarea satisfacerii standardelor de calitate considerate relevante. Aceste activitati sunt realizate, de regula, de catre un Compartiment de Asigurare a Calitatii.
Conform “Regulamentului privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii partile implicate in realizarea proiectelor de constructii au obligatia sa:

• elaboreze si sa aplice sistemul de conducere si asigurare a calitatii in unitatea proprie;
• infiinteze compartimentele de asigurare a calitatii;
• elaboreze procedurile aferente sistemului;
• pregateasca si sa califice personalul.

Legea privind calitatea in constructii prevede urmatoarele drepturi si obligatii pentru participantii la realizarea obiectelor de constructii:

Investitorul:

• stabileste nivelul calitativ pentru proiectare si executie;
• obtine avizele si acordurile necesare;
• verifica executia prin diriginti de specialitate sau consultanti;
• solutioneaza  neconformitatile, defectele in exploatare, deficientele de proiectare;
• propune expertizarea constructiei pentru realizarea interventiilor.

Proiectantul:

• precizeaza categoria de importanta a constructiei;
• asigura prin proiecte si detalii de executie calitatea constructiei;
• prezinta proiectele specialistilor verificatori atestati, stabiliti de investitor, si solutioneaza neconcordantele constatate;
• elaboreaza caietele de sarcini, instructiunile tehnice pentru executie, exploatare, intretinere, reparatii si urmarire a comportarii constructiei in timp;
• stabileste fazele de executie si participa la verificarea calitatii acestora;
• elimina deficientele de calitate inca din faza de proiectare.

Executantul:

• sesizeaza investitorul asupra neconcordantelor sau deficientelor proiectului;
• incepe constructia numai pentru proiecte verificate si constructii autorizate;
• asigura realizarea nivelului calitativ prevazut al constructiei;
• convoaca factorii responsabili la verificarea diferitelor stadii fizice executate;
• solutioneaza neconformitatile pe baza solutiilor proiectantului;
• sesiseaza Inspectoratul de Stat in constructii in legatura cu producerea accidentelor tehnice pe durata executiei;
• readuce terenurile folosite pentru organizarea de santier la starea initiala.

Verificatorul de proiecte si expertii tehnici:

• au aceeasi raspundere ca si proiectantul pentru proiectele acceptate si raspund pentru solutiile date.

Proprietarul:

• efectueaza la timp lucrarile de intretinere si reparatii;
• completeaza si actualizeaza cartea tehnica a constructiei;
• executa modificari la constructii numai pe baza de proiecte verificate si autorizate.

Administratorul si utilizatorul:

• folosesc constructia conform instructiunilor din cartea tehnica;
• executa lucrari de intretinere si reparatii (daca se prevede acest lucru prin contractul cu proprietarul), urmaresc comportarea in exploatare;
• sesizeaza Inspectia de stat in constructii in legatura cu accidentele tehnice inregistrate.

A. Surse de Informatii :

1. Planul de management al calitatii.
2. Rezultatele masuratorilor de control al calitatii.
3. Definitiile operationale.

B. Metodele utilizate in asigurarea calitatii sunt urmatoarele:

1. Metodele si tehnicile de planificare a calitatii.
2. Auditurile calitatii – au ca obiectiv identificarea invatamintelor legate de imbunatatirea performantei in cadrul proiectului curent sau in proiecte viitoare. Auditurile pot fi programate la date prestabilite sau aleatoare. Ele pot fi realizate de catre specialisti interni sau consultanti externi.

C. Rezultatul activitatilor de asigurare a calitatii este imbunatatirea calitatii.

Aceasta include adoptarea de masuri si actiuni pentru cresterea eficacitatii si eficientei proiectului astfel incat sa se genereze beneficii sporite pentru stakeholderi.

Presupune monitorizarea rezultatelor proiectului pentru a verifica daca acestea corespund standardelor considerate relevante si identificarea modalitatilor de a elimina cauzele generatoare de abateri negative.

A. Datele introductive pentru controlul calitatii sunt:

1. Rezultatele realizarii proiectului – includ rezultatele care tin de proces, si cele care tin de produs.
2. Planul de management al calitatii.
3. Definitiile operationale.
4. Listele de control.

B. Metodele utilizate in controlul calitatii includ:

Inspectia – include activitati de masurare, examinare, testare pentru a stabili daca rezultatele corespund specificatiilor planificate.
Aceasta se pot efectua:

• in faza premergatoare executiei lucrarilor de constructii (examinarea si verificarea documentatiei tehnico-economice, verificarea calitatii materialelor de constructii si a prefabricatelor, verificarea calitatii utilajelor, verificarea capabilitatii subantreprenorilor),
• in faza  executarii lucrarilor de constructii (verificarea calitatii lucrarilor de structura si de finisaj), in faza receptiei, a exploatarii sau postutilizarii obiectelor de constructii.

Diagramele de control – sunt reprezentari grafice ale rezultatelor inregistrate, cu dinamica lor in timp. Acestea sunt utilizate pentru a decide cand abaterile rezultatelor depasesc limitele considerate acceptabile si se impune luarea unor masuri de corectie.
Pot fi utilizate, in monitorizarea costurilor si programului de executie a proiectului
sau a erorilor in documentatia proiectului.

Diagramele Pareto – sunt histograme care pun in evidenta frecventa de aparitie, in ordine descrescatoare, a anumitor rezultate in functie de cauzele care le-au generat.

Diagrame de flux –  sunt utilizate pentru a analiza modul in care au aparut problemele referitoare la calitate.

Analiza tendintei –  se utilizeaza pentru monitorizarea performantelor tehnice si  a performantelor referitoare la incadrarea in buget si program.

C. Rezultatele aplicarii controlului calitatii sunt:

1. Imbunatatirea calitatii.
2. Decizii de acceptare – in urma controlului anumite lucrari vor fi acceptate, altele vor fi respinse si vor necesita refacerea lor.
3. Refacerea unor lucrari – anumite lucrari, respinse la efectuarea controlului calitatii, trebuie refacute. Aceasta antreneaza depasiri de costuri si termene de executie, deci trebuie evitate sau minimizate.
4. Completarea listelor de control –  Listele de control se completeaza pe masura utilizarii lor si este util sa fie arhivate impreuna cu celelalte documente ale proiectului.
5. Ajustarea proceselor – urmare a controlului este necesar, in anumite situatii, sa se adopte actiuni corective si preventive.

In constructii calitatea este impusa de:

• client;
• arhitect;
• proiectant;
• experti verificatori de proiect;
• antreprenori generali;
• subantreprenori;
• furnizori de materiale si utilaje.

Calitatea, in domeniul constructiilor, este, in primul rand, o problema de responsabilitate sociala. Asigurarea securitatii si confortului pentru beneficiarii constructiilor reprezinta o obligatie morala si contractuala pentru firmele de constructii.